An-Nawawi

Imamul an-Nawawi

Prodigiosul autor

(631-676 h.)

            Odinioară Az-Zahir Baybrus, guvernatorul Egiptului și al Siriei care a avut o contribuție majoră l-a înfrângerea atât a tătarilor mongoli, cât și a ultimelor rezistențe ale cruciaților, a fost sfătuit să majoreze taxele colectate de la popor, măsura încadrându-se în strategia națională de susținere a eforturilor de război. Și a dispus convocarea savanților teologi în încercarea de a-i convinge să semneze un decret religios în acest sens. An-Nawawi (eroul nostru) a fost chemat și el la curtea domnească. Cu toate că aflase despre decapitarea unor savanți care nu împărtășiseră convingerile guvernatorului (aceștia considerând că nu este un moment potrivit pentru punerea în practică a unui asemenea program), eroul nostru a refuzat să semneze decretul, atitudine care l-a înfuriat și mai tare pe guvernator. A dat ordin ca eroul nostru să fie dat afară din toate funcțiile publice deținute, însă i s-a raportat că An-Nawawi nu ocupă niciuna. Luând la cunoștință, Baybrus l-a întrebat pe eroul nostru : "De ce nu ești de acord cu propunerea făcută ?", acesta răspunzându-i că în calitatea sa de guvernator conduce atât de mulți slujbași și slujitoare care se îmbracă în haine scumpe și poartă bijuterii, ceea ce denotă că guvernul nu stă chiar atât de rău la acest capitol. Și a continuat : "Doar atunci când slujbașii și servitoarele dumneavoastră vor purta haine normale, iar slujitoarele sunt gata să se despartă de bijuteriile lor, cred că sunteți îndreptățit să colectați taxe de la popor." Se spune că mai târziu sultanul a fost întrebat : "De ce nu l-ați decapitat pentru impertinența sa ?", acesta răspunzând : "Pentru că atunci am simțit cum un sentiment de respect, amestecat cu teamă și uimire, pune stăpânire pe mine." Dar cine a fost an-Nawawi (bărbatul îmbrăcat în haine ponosite) care l-a făcut pe marele Baybrus să se simtă atât de copleșit ?

            Imamul an-Nawawi, al cărui prenume este Yahya, s-a născut în Nawa, Siria, în luna muharram, anul 631 h, din părinți simpli, tatăl său fiind negustor într-un mic oraș. 

            Încă din copilărie eroul nostru s-a făcut remarcat prin seriozitate, numai că șansa de a-și dezvolta înclinația pentru învățătură s-a ivit doar de la vârsta de 18 ani, odată cu mutarea tatălui său la Damasc. Acolo, tânărul bărbat a fructificat oportunitatea de a se întâlni cu mari savanți ai vremii. Perseverând, eroul nostru s-a făcut remarcat în decursul primilor zece ani, pentru ca în ultimele două decade să întreprindă investigații în foarte multe domenii ale teologiei. A scris nu mai puțin de 30 de lucrări, la care se adaugă multe altele nefinalizate înainte să moară. Mărturiile ne spun că an-Nawawi se apleca asupra a câte doisprezece teme diferite în fiecare zi, petrecându-și aproape tot timpul studiind și odihnindu-se foarte puțin. 

             Dintre domeniile aprofundate se numără : culegerile de relatări profetice cu comentarii, lingvistica și biografiile, an-Nawawi devenind o autoritate a jurisprudenței islamice, științei hadisurilor, limbii arabe (cu precădere a lexicologiei) și teologiei, deopotrivă. Pe lângă perseverență și inteligență, în eforturile sale de învățare, citire și scriere, eroul nostru a fost ajutat și de alte calități remarcabile. Acestea sunt evlavia și devotamentul. Contemporanii săi povesteau cum își petrecea majoritatea nopților în rugăciune, recitare a Nobilului Coran sau scriind. A dus un stil de viață simplu, de ascet. Când primea o sumă de bani oarecare alegea să o cheltuiască fie pe case pe care le dona ca așezăminte pentru cei nevoiași, fie pe cărți pe care, de asemenea, le dona școlilor publice pentru a veni în sprijinul elevilor săraci.

            Ca un veritabil om de știință, eroul nostru și-a dus la îndeplinire obligațiile sale publice cu onestitate și curaj. De exemplu, cu toate că a purtat un respect deosebit profesorilor săi, nu tăcea atunci când unul dintre aceștia făcea o afirmație care contrazicea consensul general al savanților. Mai mult, și-a transformat acest tip de atitudine în responsabilitatea de a-i sfătui și chiar atenționa pe guvernatori și sultani, oriunde considera că aceștia se îndreaptă în direcția greșită. Și am văzut o astfel de confruntare între eroul nostru și renumitul sultan Az-Zahir Baybrus. Adesea obișnuia să trimită sfaturi sau admonestări prin intermediul scrisorilor pe care le adresa conducătorilor și prin care le atrăgea atenția asupra greșelilor făcute, conștientizându-i de pedeapsa divină care îi pândea. 

            Privind înapoi la munca depusă de eroul nostru, reamintim de cele peste 30 de lucrări fundamentale din domenii diverse precum religia și lingvistica. Dincolo de toate acestea, două s-au impus în memoria colectivă a comunității musulmane. Prima dintre acestea este cea intitulată "40 de hadisuri", o scurtă culegere de relatări profetice care abordează diferite subiecte ale vieții musulmanului. Cealaltă, denumită "Grădinile credincioșilor" (Riyad as-Salihin) reprezintă o amplă colecție de relatări profetice grupate în peste 300 de subtitluri, adesea fiecare dintre acestea debutând cu versete ale Nobilului Coran. Deși au trecut peste șapte secole, "Grădinile credincioșilor" a rămas o lucrare frecvent utilizată în lumea islamică și fiind tradusă în mai multe limbi, printre care și limba română.