Imamul Malik ibn Anas
(93 - 170 h.)
Anterior
afirmasem că musulmanii urmează patru școli de bază în domeniul jurisprudenței
islamice. Sub aspect cronologic, eroul nostru de astăzi este al doilea savant,
născându-se în Medina în anul 93 h.
Destul de interesant
s-a dovedit a fi visul său din copilărie de a face carieră muzicală, cu
ajutorul vocii sale manifestând un talent deosebit pentru acest domeniu. Însă
mama sa l-a sfătuit să se orienteze spre prima școală și univesitate din Islam,
moscheea Profetului din Medina, unde a și început să memoreze Nobilul Coran și
relatările care alcătuiesc Tradiția profetică (sunna). Într-o perioadă când scrierea și materialele didactice
constituiau o raritate, atât studenții, cât și profesorii trebuiau să aibă o
memorie puternică pentru conservarea cunoștințelor. Iar eroul nostru nu a făcut
nici el excepție de la regulă. Cunoaștem că în clipa când auzea la unul dintre
profesori relatări profetice obișnuia să facă un nod pentru fiecare dintre ele,
pentru ca ulterior să le redea singur, în acest mod asigurându-se că a reținut
până la ultima relatare. Odată a participat la un seminar unde au fost
discutate 30 de relatări profetice (hadisuri).
După eveniment eroul nostru și-a verificat reținerea tuturor relatărilor și a constatat că uitase una singură. A
alergat după profesorul său să-l mai învețe încă o dată relatarea uitată, lucru
care a și avut loc.
Ca un
eminent învățat, eroul nostru nu doar că a participat la lecțiile a nu mai
puțin de 90 de savanți, ci și-a dedicat întreaga sa viață discutând atât cu
profesorii și colegii săi sosiți la Medina în perioada Pelerinajului, cât și
păstrând legătura cu autoritățile din domeniu, răspândite pe tot cuprinsul
lumii islamice.
După cum am spus, Malik ibn Anas și-a început
studiul în moscheea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra
sa !) la o vârstă fragedă (spre sfârșitul adolescenței sau când s-a apropiat de
împlinirea vârstei de 20 de ani), însă nu a început să predea altora până când nu
a avut ca martori nu mai puțin de șaptezeci dintre profesorii săi, dintre care
unii au continuat să vină la seminariile fostului lor student pentru a învăța
de la el.
Asemenea
unui tradiționalist, eroul nostru a păstrat un profund respect față de Tradiția
profetică, predând chiar în moscheea Trimisului lui Allah (Pacea și
binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !). Istoricii ne-au furnizat
informația conform căreia imamul Malik, înainte de a începe să predea relatări,
se îmbăia și își lua cele mai bune haine, nepermițând cuiva să ridice vocea. De
asemenea, se știe că nu călărea niciodată în Medina, spunând că nu se vede
călare într-un oraș în care a fost înmormântat Profetul (Pacea și binecuvântarea
lui Allah să fie asupra sa !).
Din moment
ce eroul nostru a trăit 90 de ani a fost martor la schimbarea dinastiei umaiadă
cu cea abasidă, întâlnindu-l de multe ori pe califul pe care l-a îndrumat prin
știință și sfaturile sincere oferite din poziția demnă specifică unui savant.
Se cunoaște că în clipa în care renumitul calif Harun Rașid a auzit de "Al-Muwatta" (o carte compilată de
eroul nostru) l-a trimis pe
ministrul său să-l aducă pe imamul Malik pentru a i-o citi. Acesta i-a transmis
cu politețe : "Transmite-i califului gândurile mele de bine și
comunică-i că știința trebuie să fie căutată, nu ea să fie cea care-i vizitează
pe oameni. Aceștia ar trebui să meargă înspre ea, nu invers." Ulterior, când califul l-a învinuit pe eroul
nostru că nu i se supune, acesta i-a răspuns : "Conducător al
celor credincioși, Allah Preaînaltul te-a ridicat în această onorabilă poziție.
Nu deveni primul care își lasă reședința insultând știința și cunoașterea
riscând ca Allah Preaînaltul să-ți șubrezească locul. Nici prin gând nu-mi
trece să-ți arăt neascultare, dar mai drag mi-ar fi să-l văd pe Conducătorul
celor credincioși demonstrând respect față de știință, poate că Allah dorind
să-ți ridice statutul."
Califul Harun Rașid s-a arătat convins și a mers la casa eroului
nostru pentru a-l asculta și a învăța din cartea sa.
Alte două
calități specifice eroilor savanți ai Islamului și pe care imamul Malik le-a
exprimat atât prin vorbe, cât și prin fapte, au fost evlavia și îndepărtarea de
lucrurile incerte. În repetate rânduri le-a subliniat studenților că poziția
cea mai bună pe care o poate avea un om de știință, atunci când nu este lămurit
asupra unei probleme, poate fi curajul de a recunoaște sincer : "Nu știu". Chiar există o relatare conform căreia un
bărbat a venit la eroul nostru, spunându-i că a călătorit șase luni pentru a-l
întreba despre anumite lucruri. După ce i-a ascultat întrebările, imamul Malik
nu a putut să-i ofere răspunsurile complete, spunându-i umil omului : "Nu cunosc
răspunsul". Bărbatul a rămas
surprins, lamentându-se : "Ce voi spune oamenilor când mă
voi întoarce acasă ?". Imamul i-a
răspuns : "Transmite-le că imamul Malik ibn Anas a spus că nu știe".
În același spirit al responsabilității, eroul nostru i-a
învățat pe oameni și le-a oferit verdictele sale religioase (fatwa) după ce le cerea să aștepte
o anumită perioadă de timp, cu toate că el însuți strânsese mai mult de 100.000
de relatări profetice (hadisuri) și
studiase în rând cu cele mai importante personalități în chestiuni religioase.
Malik ibn Anas s-a afirmat în mod special prin
voluminoasa sa lucrare intitulată "Al-Muwatta" despre care s-a spus că este a doua compilație
cu caracter religios din istoria Islamului. Conform unor istorici, munca depusă
în culegerea informațiilor s-a întins pe durata a nu mai puțin de 40 de ani. În
zilele noastre această capodoperă reprezintă un reper major pentru viețile a
milioane de musulmani care locuiesc în regiunile nordică și subsahariană ale
Africii, unde școala malikită domină gândirea juridică.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu